Democratia este o forma de guvernare in care conducerea apartine poporului; fie direct, fie prin reprezentantii lui alesi. Inca de la originea ei in Atena, cu 2500 de ani in urma, democratia a devenit baza autoritatii politice in numeroase tari.
Democratia a fost introdusa in sec. V i.Cr, in polis-ul sau orasul-stat al Atenei, unde poporul participa la luarea deciziilor in cadrul administratiei populare. In democratiile de azi, poporul isi alege reprezentanti care sa ia decizii in numele lui. Pana la sfarsitul sec. XVIII, se credea ca democratia putea functiona doar intr-un mic oras-stat. In coloniile americane, in urma revolutiei impotriva Marii Britanii dupa 1775, ganditori politici precum James Madison au inceput sa dezvolte ideea reprezentarii, care ar fi permis aplicarea democratiei in statele mari. In lumea moderna, reprezentarea este asigurata prin partide politice. Aproape toate democratiile de astazi sunt democratii multipartinice.

In Franta, izbucnirea Revolutiei din 1789 a dat nastere unei teorii politice explicite a democratiei, intruchipata in Declaratia Drepturilor Omului si ale Cetateanului, emisa la 26 august 1789. Acest document declara ca intreaga putere politica deriva nu de la Dumnezeu sau de la regi, ci de la popor.
Astazi, democratia a devenit unica baza trainica si legitima a autoritatii politice. Chiar si dictaturile precum regimurile comuniste care au dominat in Europa Centrala si de Rasarit pana in 1989 s-au denumit „democratii populare”.

21 octombrie 1945: In Franta, femeile au castigat dreptul la vot

Atenienii, desi au inventat democratia participativa, i-au limitat sfera de actiune, dat fiind ca excludea atat sclavii, cat si femeile. Americanii, cand au introdus guvernarea democratica in sec. XVIII, excludeau si ei femeile si sclavii, iar francezii de asemenea acordau dreptul la vot doar barbatilor. De-abia in 1893 un stat – Noua Zeelanda – a fost dispusa sa acorde femeilor dreptul la vot. In Statele Unite, femeile au dobandit dreptul la vot in 1919, in timp ce in Marea Britanie femeilor care au implinit varsta de 21 de ani li s-au acordat drepturi electorale in 1928. In Franta, femeile au primit drept la vot abia in 1945, in Romania in 1948, iar in Elvetia au fost nevoite sa astepte pana in 1971 pentru a participa la alegeri.
CUM FUNCTIONEAZA DEMOCRATIA
Ca forma de guvernare, democratia nu este lipsita de probleme. Functioneaza cel mai bine in societatile omogene, unde nu exista diviziuni profunde etnice, religioase sau lingvistice. In societatile divizate, stabilitatea este realizata prin diverse forme de participare la putere, ca in Elvetia, unde atat majoritatea, cat si minoritatea au drept de participare la guvernare. Democratia poate de asemenea sa dea posibilitatea poporului sa aleaga la guvernare un partid care instituie o dictatura. Aceasta s-a intamplat in Germania, in 1933, cand Partidul Nazist al lui Adolf Hitler a ajuns la putere prin vot. Regimul hitlerist este un exemplu relevant pentru ceea ce uneori se numeste democratia totalitarista.

Pentru a combate democratia totalitarista, cele mai multe tari recurg la repetate parghii de control constitutionale astfel in cat nici un guvern sa nu poata distruge drepturile minoritare. Printre acestea se pot numara Curtea Constitutionala care sa apere drepturile minoritatilor, o a doua camera a Parlamentului care sa combata excesele primei, un sistem puternic de administratie locala si federalismul, pentru a dispersa puterea de la centru.
Democratia, spunea romancierul E.M. Forster, merita sa fie aclamata pentru doua lucruri: pentru ca admite diversitatea si pentru ca permite critica. Poate ca o a treia aclamatie ar trebui rezervata democratiei constitutionale, o forma de guvernare care combina participarea populara la luarea deciziilor cu respectul pentru domnia legii si drepturile minoritatilor.

http://Adi Intrebare

Sursa orientativa: Reader’s Digest