Revoluție in Lumea Noua. După 1776, britanicii au încercat să-si inăsprească controlul asupra prosperelor lor colonii din America de Nord. In 1776, coloniștii ajunseseră la capătul răbdării.

Timp de peste un veac si jumătate de la întemeierea lor, așezările anglofone din America de Nord au fost relativ mulțumite. Lăsată in mare măsură in pace sa facă ce voia si cum voia, populația din coloniile britanice sporise in 1760 la 1,6 mil., trăind in 13 provincii separate, autonome, si se bucura de unul din cele mai înalte niveluri de trai din lume.
Situația s-a schimbat după înfrângerea Franței in Războiul de Șapte Ani (1763). Costurile războiului si împotrivirea americanilor de a-si plăti partea au întărit hotărârea britanicilor de a înăspri controlul imperial. A rezultat o serie întreagă de legi, culminând cu Legea Timbrului din 1765, care impozita tranzacțiile legale si comerciale pentru a acoperi costurile apărării si ale guvernării in colonii.
Declararea Independentei. Legea Timbrului si masurile ulterioare au amenințat autonomia coloniala, iar reacția americana a fost violenta. Răsuna sloganul “NU impozitării fără reprezentare” si grupuri de “patrioti” s-au dezlanțuit împotriva perceptorilor imperiali si au impus un boicot al importurilor britanice. In 1774, delegați din 12 colonii s-au întrunit la Philadelphia pentru a organiza un guvern provizoriu pentru America anglofona. In iulie 1776, a adoptat Declarația de Independenta, anunțând separarea de Marea Britanie.

Miliția coloniala răspunde focului infanteriei britanice la Lexington si Concord, prima bătălie din Războiul de Independenta

In aprilie 1775, chiar înainte de Declarația de Independenta, trupele britanice si miliții coloniale se confrunta la Lexington si Concord, in Massachusetts. Curând după aceea, Coloniile Unite l-au ales pe George Washington din Virginia in funcția de comandant al forțelor continentale care sa poarte războiul. Americanii au solicitat si au primit un ajutor substanțial din partea Franței.
Războiul a trenat timp de opt ani. Americanii erau împărtiți in Loialiști si Patrioti. Numeroși Loialiști s-au înrolat in forțele regelui si au luptat pentru înăbușirea rebeliunii. Oficialitățile Patrioților au recurs la represalii confiscând proprietățile Loialiștilor si izgonindu-i din casele lor.
Primele lupte au fost neconcludente. In iunie 1775, au căzut in lupta 1 000 de soldați britanici, când forțele lor au capturat Bunker Hill, dar in martie 1776 britanicii evacuează Bostonul.

Mai departe către sud, generalul William Howe l-a învins pe Washington in Bătălia de la Long Island, silindu-l sa părăsească statul New York. In 1778, forțele britanice, sub comanda lui John Burgoyne, s-au predat la Saratoga. Convinși acum de capacitatea americanilor de a supraviețui, francezii au trimis trupe terestre si întăriri navale.

In 1776, coasta atlantica a Americii de Nord era complet colonizata si coloniștii începuseră sa se mute spre vest, către interior

In coloniile de sud, britanicii i-au izgonit pe americani din Georgia si, in1780, au cucerit portul Charleston din Carolina de Sud. La frontiera de vest, ambele părți au folosit aliați amerindieni si luptele au fost deosebit de aprige. Sprijinul francez s-a dovedit decisiv. In 1781, o armată combinata americano-franceza a încolțit forțele generalului Cornwallis a capitulat la 19 octombrie. Yorktown a pus practic capăt luptelor, însă negocierile de pace de la Paris nu s-au încheiat pana in 1783. In conformitate cu Tratatul de la Paris, Marea Britanie a recunoscut independenta Statelor Unite.
Războiul nu numai ca a asigurat independenta americana, dar a încurajat si liberalizarea vieții americane. Sclavia a fost treptat abolita in statele din nord. Titlurile ereditare au fost interzise, Biserica Anglicana a încetat sa fie Biserica de stat si au fost abrogate legile cu privire la proprietatea funciara care favorizau latifundiarii. Deși nu era o societate total egalitarista, in 1790, in virtutea noii constituții, Statele Unite deveniseră tara cea mai democratică din lumea contemporana.

http://Adi Intrebare

Sursa orientativa: Reader’s Digest