Directie Gresita. La 3 august 1492, navigatorul genovez Cristofor Columb a ridicat panzele pornind din Spania pe nava comandant Santa Maria. Finantat de regina Isabella, Columb planuia sa ajunga in Orient – cu negotul sau prosper cu matase si mirodenii – calatorind catre apus peste Atlantic. Socoata ca avea de parcurs mai putin de 4000 de mile pana in Indii.

Catre sfarsitul anului, a debarcat mai intai pe una din insulele arhipelagului Bahamas (Indiile presupunea el), apoi pe insula Cuba (in largul coastelor Japoniei, sau ale Chinei?) si in sfarsit pe insula Quisqueya, pe care a rebotezat-o Hispaniola. Columb s-a reintors in Spania ca „Vicerege si Guvernator al Insulelor pe care le descoperisera in Indii” si ulterior a intreprins si alte calatorii catre apus. A murit in 1506, fara sa fi inteles ca descoperise din intamplare o „lume noua”.  

Tub Buclucas. ” Am facut din intamplare o descoperire de ce-a mai mare importanta… Am reusit astazi sa transmit semnale fara nici un fel de baterie!” Tonul triunfator al lui Alexander Bell din randurile scrise unui asociat in afaceri, la 2 iunie 1875, era de inteles. Bell, un tanar om de stiinta scotian si profesor de fonofiziologie, locuia in Boston, in Statele Unite. Experimenta de cativa ani folosirea electricitatii in transmiterea sunetelor. De data aceasta, impreuna cu asistentul sau Thomas Watson, reusise. Momentul decisiv a avut loc in acea dupa-amiaza fierbinte cand Bell a lipit de ureche, din intamplare, tubul de otel, magnetizat al unuia din receptoarele pe care le perfectiona, exact in clipa in care Watson, in incaperea alaturata a apucat tubul de cuplare. Bell, spre marea sa emotie, a recunoscut sunetul ce provenea de la tubul lui Watson. Opt luni mai tarziu, Bell a rostit primele cuvinte inteligibile in instrumentul sau ultramodern. Telefonul era o realitate si se producea o revolutie in comunicatiile personale. In 1877, Bell a infiintat societatea de telefonie din America, Bell Telephone Company, si de atunci incolo industria telecomunicatiilor a cunoscut o dezvoltare rapida.

Viraj Gresit. In 28 iunie 1914, arhiducele Franz Ferdinand, mostenitorul tronului austriac, era la Sarajevo pentru a inspecta trupele bosniace. In timp ce se afla impreuna cu sotia sa intr-un automobil deschis, a fost aruncata o bomba si cativa adjuncti au fost raniti. Din graba, soferul arhiducelui a tras gresit de volan, a pus frana ca sa schimbe sensul, si un conspirator ratacit pe acolo, Gavrilo Princip, a profitat de ocazie si a ucis cuplul regal cu doua focuri de arma, doua focuri care au inaugurat seria de evenimente ce au condus inexplicabil la izbucnirea Primului Razboi Mondial.
Prin Fereastra Deschisa. La cel de-al doilea etaj al unui spital londonez, in septembrie 1928, Alexander Fleming se afla in laboratorul sau – cu fereastra deschisa. Exact cand era pe cale sa arunce dintr-o farfurie una din culturile bacteriene, a observat ca bacteriile de pe margine au inceput sa se dizolve. Cauza era un ciudat mucegai verde ce se intindea pe farfurie, niste spori ce intrasera pe fereastra. In deceniul urmator, impreuna cu altii, Fleming a stabilit ca specia de ciuperci Penicillium notatum – „penicilina” pe scurt – avea proprietati antibiotice, inaugurand o revolutie in medicina. Fleming s-a opus intotdeauna pretentiei ca el ar fi „inventat” penicilina: ” Natura o face de mii de ani. Eu doar am descoperit-o.”
Ploaie Acida. „Sansele atingerii temperaturii de topire sunt de una la 10 000 de ani”, declara un ministru sovietic in 1986, in legatura cu siguranta uzinelor nucleare ale tarii sale. Doua luni mai tarziu, la 26 aprilie, in urma unei verificari de rutina prost conceputa privind securitatea instalatiilor, a avut loc o avarie la reactorul Numarul Patru al Uzinei de la Cernobil.

O explozie mai puternica decat cea a o mie de bombe de la Hiroshima a trimis nori de praf radioactivi peste Europa, amenintand sanatatea oamenilor si contaminand mediul. Dupa Cernobil, a devenit improbabil ca energia nucleara sa se mai bucure de incredere deplina.

http://Adi Intrebare

Sursa orientativa: Reader’s Digest